Te-am judecat
că tu
m-ai vrut băiat,
te-am judecat
că soarta
mi-ai ucis,
te-am judecat
când visul
mi-ai tăiat,
iar visul meu de fată a fost cândva
doar vis.
Te-am judecat
pân-ai urcat
la cer,
Te-am judecat
și …
uite
astăzi plâng,
ieri,
mi-am dorit să fiu un conifer,
astăzi
am înțeles că sunt floare în crâng.
Iartă-mă
că ți-am adus durerea,
iartă-mă că
eu
te-am judecat,
acum am înțeles
că alta ți-a fost vrerea,
iar eu…
cine sunt
eu
să cuget în păcat ?
Silvia Urlih 29.06.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu