DE-AR FI … Silvia Urlih

De-ar fi să mă mai cauți,

tu m-ai găsi-n albastru,

sau poate

în verdele pictat cu dalba iarnă,

sau poate

m-ai găsi-n culorile din astru,

sau…

cine știe,

poate în vântul

ce vara mi-o răstoarnă.

De-ar fi să mă cauți în noaptea

din genuni,

în lună m-aș preface

să îți fiu

lumânare,

ți-aș stinge

cu aghiazmă

soarta din tăciuni,

sărutul din luceafăr ți-aș pune

sub picioare.

De-ar fi să mă găsești

și dacă aș putea ,

cenușa trupului

mi-aș pune-o în trofeu,

m-aș cerne peste tine,

te-aș îmbrăca cu ea,

de mi-ai simți miasma,

ai ști că trupu-s… eu .

De-ar fi să mă găsești,

nu aș mai fi himeră,

ți-aș fi culoare ochilor

ți-aș fi chiar cerul,

aș fi finitul

din infinita eră,

aș fi ofrandă,

ți-aș fi umbră,

iar tu

mi-ai fi misterul.

De-ar fi să mă îmbrățișezi la piept

ca pe o floare,

te-aș îmbrăca-n petale

să nu mai pleci

spre nori,

ți-aș fi mireasa florii

iar tu

mi-ai fi licoare,

ți-aș fi pământul verde

și te-aș ploua

cu zori.

Silvia Urlih - 24.05.2013