Cu vălul ursitoarei
mi-ai scris pe stea
destinul,
din lut
și râu
și arbori
mi-ai desenat un trup,
m-ai picurat cu sânge
mi-ai dat apoi și chinul,
mi-ai oferit o viață,
din ea să mă înfrupt.
Tu,
mi-ai ales cărarea
și crucea
ca un fulg,
mi-ai pus desaga-n spate
cu litere de-o șchioapă,
m-ai încălțat cu stele,
mi-ai spus apoi
să fug
mi-ai încrustat tăcerea ce-mi picură pe
pleoapă.
Când ai văzut că mi-e ușor,
că pot zbura
spre Tine,
marea ai despicat-o
și mi-ai spus : ”Alege !”,
Tu mi-ai dispus destinul
mi-ai dat
ce e mai bine,
iar eu
când m-am trezit
am pornit
a culege.
Silvia Urlih 15.05.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu