Ascunsă-s între aripi...
găsește-mă
și ia-mă,
rupe-ți din suflet frica,
pune-o la șlefuit,
stropește-te cu rouă
și spală-te
de teamă,
doar
un cuvânt să-mi spui
și plec
din asfințit.
În ochii-mi fără țărm
mi-am răstignit
trecutul,
pe suflet am rescris
că mâine
ai să vii,
cu
litere de aur mi-am încrustat
prezentul,
l-am căutat în miriști
și-n nopțile
pustii.
Sacul cu mătrăgună
l-am aruncat
în mare,
cristalul suferinței
l-am spart
și l-am cernut,
la ușă-am pus sigiliu
și-am scris pe el
IERTARE,
cresc
floarea fericirii pe locul
ce-a durut.
Silvia Urlih 29.05.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu