FEMEIA CE ȘI-A FOST ACTOR - Silvia Urlih

Iar

scriu cu mintea amintiri,

cuvintele-și așteaptă rândul,

se scriu,

aleargă fără noimă,

se scriu de-a valma,

fără rost,

plouă cu suflet o poveste,

o scrie fără mine gândul,

se scriu cuvintele în carte,

se scriu cu viața

care-a fost.

Se scriu,

ca boabele de rouă,

cuvinte care parcă

dorm ,

cu a lor lacrimi de cristal

îmi mângâie tăcute

fruntea ,

se-ntorc la viață,

înfloresc,

se-așează-n rânduri uniform,

se ceartă

dar se-mpacă iar,

prietene-s,

să treacă puntea.

Se scriu nespusele de-a valma

pe fila albă

din album,

îmbălsămează în cuvinte,

cuvinte care plâng

și dor,

aleargă iar prin amintiri,

le ard,

le udă,

le fac scrum,

rezugrăvesc în rime albe,

femeia,

ce și-a fost actor.

 Silvia Urlih - 05.12.2014