Țin timpul în pumn, sau poate
timpul mă ține în pumnul său.
Strâng tare de el.
Îl rog să aștepte.
Vreau să urc încă o treaptă.
Mă-nvârt în clepsidră.
Piciorul îmi cade.
Mă trage în hău.
M-agăț de un fir.
E firul de viață ce încă
m-așteaptă.
Țin timpul în palme.
Căuș mi le duc în tăcere la sân.
Mă rog .
Din lacrimi fac cruce.
Clepsidra miloasă mai stă o
secundă.
Strâng timpul în pumni.
Îl rog să mă ierte.
Aș vrea să mai stau, aș vrea să
rămân.
Credința din suflet în trup aș
vrea să-mi pătrundă.
Țin timpul în mine.
Îl rog doar o clipă să-ntârzie.
Îl rog să mai stea.
Clepsidra o sparg cu gândul meu
năzdrăvan.
Din ea îmi fac aripi.
Cu timpul zbor spre ultima mea
stea.
Mă țin cu putere de un fir de
viață.
O viață,
care nu mi-a fost în van.
Silvia Urlih 01.12.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu