luni, 15 decembrie 2014

UN CUI, O VIAȚĂ, O POVARĂ - Silvia Urlih





Pe umărul stâng,
mi-a crescut o inimă
cu pliu,
pe umărul drept,
mi-a crescut o floare
nisipie,
în palma stângă
mi-a crescut un cui ..
e încă viu,
prin palma dreaptă
curg râuri cu apă sângerie.

Prin pliul inimii se scurg spre oameni,
munți,
munți fără stânci,
cu pietre dantelate,
din cuiul încă viu,
alunecă spre lume…
punți,
leg punțile-ntre ele
și le pictez
icoane
ne-nrămate.

Pe umărul meu stâng,
plânge o salcie
pletoasă,
pe umărul meu drept,
cântă în taină
o vioară,
umerii mei,
duc tronul iernii ce vine nemiloasă,
umerii mei ,
palmele mele,
un cui,
o viață,
o povară.
Silvia Urlih 15.12.2015

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu