Fii puternică !

Dragele mele

Am să mă adresez în special celor care încă nu au ajuns la vârsta de 50 de ani. Voi aveți timp să învăţaţi să nu faceți greșelile pe care le-am făcut eu, de-a lungul timpului. Am luptat, mi-am sacrificat zilele și nopțile, am muncit , m-am dăruit , am dăruit, iar mie… mie nu mi-am acordat atenția cuvenită. Am avut mare grijă să arăt foarte bine la exterior; cum sunt îmbrăcată, cum sunt coafată, cum vorbesc, cum mă comport, să nu jignesc, să nu supăr, să nu deranjez. Am avut grijă să învăț să mă rog….să mă rog pentru cei de lângă mine, să le fie bine, să nu le lipsească nimic. Nu am avut timp să citesc în cartea sufletului meu... eram prea preocupată pentru fericirea celor din jur…

Am căzut ruptă de durere în genunchi de foarte multe ori….. tot de atâtea ori am reușit să mă ridic. Am învăţat să merg cu capul sus, să nu-mi fie rușine de mine şi de familia mea.

Am învăţat apoi din repetatele mele greșeli să-mi acord şi mie din ce în ce mai des atenția cuvenită..

Noi femeile ne comportăm ca şi cum am trăi mii de ani! În sine, fiecare zi nu înseamnă foarte mult, însă adunate, aceste zile reprezintă însăși viața noastră. Timpul nu poate fi recuperat, el trece, iar fiecare moment este unic!

                Ne bucurăm de viață prea puțin şi amânăm mult prea mult lucrurile cu adevărat importante pentru noi!

Şi totuși,niciodată nu este prea târziu să facem o schimbare în viața noastră, să ne regăsim pe noi înșine. Cu cât mai devreme cu atât mai bine. Este frumos să fim în căutarea succesului, este bine să ne ocupăm de carieră, este indicat să acordăm multă atenție familiei , însa totul capătă sens numai în momentul în care ne acordăm și noua atenția cuvenită.

 Multe femei ajung la 50 sau 60 de ani şi realizează că nu şi-au acordat lor suficientă atenție şi abia atunci încearcă  să aducă un echilibru în viața lor. Atenție ! niciodată nu este prea târziu.

                Hrănește-ți grădina minţii cu informații, cunoștințe sau experiențe plăcute…. cultivă multe flori în gândurile tale…. vei înflori şi tu pe măsură ce grădina minţii tale va fi plină de flori.

Simplifică-ţi viața şi bucură-te de fiecare clipă. Scoate buruienile, gândurile negative din grădina minții tale! Udă şi îngrijește ceea ce ai bun! 

Vizualizează un viitor luminos! Adu în viața ta, în gândurile, în sentimentele şi acțiunile tale, multă energie pozitivă!

Privește-te în oglindă şi minunează-te de ceea ce vezi ! Chipul din fața ta e vesel sau e trist ? Dacă e trist spune-i să zâmbească. Fii calmă şi răbdătoare cu tine !

Plimbă-te singură prin aer liber ! Ieși la un ceai sau o cafea cu prietenele !

Nu uita că nici una dintre noi nu este de neînlocuit…

Cumpără-ţi o floare sau un buchet imens de flori, ori de câte ori ești deprimată,sau obosită . Pune-le în vază, în fața privirii tale, admiră-le și încarcă-te cu frumusețea, delicatețea și puterea lor !

Învață să fii FII PUTERNICĂ !

POT FI SOARE

Soarele

ce-a fost închis în vremea lui adâncă,

a scos o rază

să-și încălzească-aripa,

și-a rupt din piept

durerile din stâncă

și a plecat cu timpul

să-și întâlnească

clipa.

În golul ce-a rămas

după furtună

și-a pus un pumn de lut

să-i fie leac

pelinul l-a amestecat cu miez

de lună

și l-a băut

cu nuferii albaștri de pe lac.

Din marmuri reci

și nude

a construit castele,

pe carnea ruptă în bucăți

a ridicat ogoare,

m-a scos din stânca goală

și m-a urcat pe stele

mi-a mai șoptit că SUNT…

că-s EU …

și pot fi soare.

DE VORBĂ CU TIMPUL

Știi ce mi-a spus aseară

timpul ?

Mi-a spus

că primăvara asta

e a mea,

că a venit să-mi umple

anotimpul

cu mine…

și cu soarele

din stea.

Știi…

aseară mi-a bătut la ușă

și m-a rugat s-arunc tristețea

în neant,

s-arunc cu aur

peste-a mea cenușă,

o nouă casă

să-mi clădesc

în diamant.

Și ușa

și ferestrele i le-am deschis,

în suflet

l-am poftit

la masă,

i-am pus pâine

și sare

și-o floare de cais

să înfloresc cu mine

în viața mea

din casă.

 Fragment din cartea ”Biserica sufletului meu ” Silvia Urlih