Îți mulțumesc copilul meu,
că tu îmi ești
viața
din viață,
îți mulțumesc fiul meu drag
că mi-ai fost dragul
de-a trăi,
prin tine am reînviat,
tu mi-ai fost farul
ce m-a scos din ceață,
mi-ai fost
și-mi ești lumina
ce mă va duce
spre albele umbriri.
Mi-ai fost dorința
să mă trezesc
din boala ce-am avut,
mi-am depășit trăirea
de om bolnav
pe veci,
mi-ai fost
și-mi ești luceafăr
ce-n zori mi-a apărut,
îmi ești o dimineață…
tu,
spre amurg
cu zarea
mă petreci.
Îți mulțumesc copile
că-mi ești
și că-mi vei fi,
îți mulțumesc fiule drag
c-am învățat
prin tine să trăiesc,
îți mulțumesc…
dacă n-ai fi,
viața mea ar muri,
îți mulțumesc…
și…
vorbe multe n-am
dar
tu știi că te iubesc !!
Când te privesc în gând,
pădurile
în mine se adună,
curg râuri de cireși în floare…
îmi plâng dorul
de tine,
munții îmi sunt aripe,
crângul
pe frunte mi-e cunună,
tu mă iubești,
eu te iubesc
și între noi
nicicând
n-or fi coline.
Silvia Urlih 10.04.2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu