Unde să plec
să-mi aflu dorul,
unde să-l aflu, dacă e,
unde să-mi știu cărarea sorții
când soarta mea
mă ține-n palme,
unde să-mi știu cuibul
și locul,
pe ce planetă s-ar afla,
unde să-mi văd oglinda vieții
când ea,
oglinda
opacă este-n mine ?
Unde mă aflu,
în ce loc,
de ce pământul mi-e dușman,
de ce cu gândul mă petrec
în alte locuri
neștiute,
unde ză zbor,
când aripi negre
mă înconjoară împrejur,
de ce nu-mi simt
sufletu-ntreg,
de ce mă dor
aripile ?
Unde îmi ești copila mea,
născut
ce s-a născut cu mine,
de ce-ai plecat
când te-am gonit
dar, te-am gonit din neștiință,
unde te-ascunzi,
copila mea
cu plete galbene-mpletite,
de ce-ai plecat
și m-ai lăsat
să-mbătrânesc
fără de tine ?
Silvia Urlih 04.04.2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu