vineri, 9 noiembrie 2012

DORUL FLUTURELUI Silvia Urlih



Nu, nu mă strivi !
strigă un fluture de noapte...
aștept să vii,
să mă iubești,
îmbracă-mă în șoapte,
nu sunt sculptat în
gheață,
doar sufletul mi-am încuiat
în iarna mea din
viață.


Am inimă,
te pot  iubi…
hai ! sufletu-mi dezgheață,
dă-mi aripa să pot sui !
vreau aripa să-ți dăruiesc
umbră
nu vreau să-ți fiu,
vreau
să îmi fii aproape,
în cântec să te scriu…

Îți spun că dorul
mă sufocă,
în inimă nu-ncape,
îți spun că ți-am găsit izvorul
în șoapta dintre
șoapte.

Sunt fluture de noapte,
mă simți în palma ta ?
mă legăn
peste zări îndepărtate,
nu-mi sfârteca trăirea,
nu mă mai alunga,
iubește-mă,
sărută-mă,
confiscă-mi amintirea.


Nu mă uita în nopțile din noapte!
Silvia Urlih 09.11.2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu