O CLIPĂ CÂT O VIAȚĂ - Silvia Urlih

Ai privit…

ai privit soartă

din infinitul tău, de dincolo de sori,

ai pășit apoi pe-al sufletului poartă

și-ai adormit...

visai să te trezești a doua zi

cu mine, lângă mine-n dalbe zori.

Ai scuturat suflare în venele de gheață,

ai respirat cu mine, 
un minut,

ai presărat un strop…

un strop de viață

și ai rămas ascunsă-n trup

să-i simți 
al lui tumult .

Ai poposit o clipă  
în palma-mi obosită,

trupul te-a strâns în pumni

și te-a ținut aproape,

în brațe soarta te-a luat ,

să te păzească

de viața care-ar vrea să te îngroape.

Penița înmuiată în sânge 
și pelin,

a scris 
cu litere de focuri

peste gheață,

că peste trup și suflet a încuiat destin

și le-a unit cu mir,

o clipă,

cât o viață .

Silvia  Urlih 30.11.2012