Sunt,
sau poate doar am fost,
o frunză
cu lacrimi în plete,
mi-am căutat,
poate mai caut adăpost
în slove scrise ,
pe galben perete.
Sunt,
sau poate-am fost cândva
metafora
din versul scris pe soare,
mă caut în cuvinte
scrise undeva,
pe-un petic de suflet
și-n altare.
Sunt,
sau poate-am fost odată,
o nimfă a mării
ce valsa plângând….
când m-am trezit,
am revăzut
o fată
pe care visul a găsit-o ,
vise
depănând.
Silvia Urlih - 10.11.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu