GLASUL GÂNDULUI - Silvia Urlih

Când

glasul gândurilor

mi l-ai descuiat,

te-am auzit

șoptind ca-ntr-o poveste

că m-ai chemat

din piatra ce mi-ai dat

să vin din timp,

de dincolo de creste.

Tăcuți

la masă când ne-am așezat,

cu sufletele

rătăcind printre livezi,

mi-ai spus zâmbind

ce mult m-ai așteptat

din amintiri să vin

 și

să mă vezi.

Când

glasul gândurilor mele –au obosit,

de-atâta fugă

printre ierni pletoase,

cu amintiri în mână

am plecat

spre infinit,

să strângem ploi

în coșul

verilor geroase.
Silvia Urlih 06.11.2012