Sunt Doamne, os din osul Tău
sunt sângele ce l-ai vărsat
când ai murit nu ți-a fost greu
să lași în urmă ce-ai lăsat.
Sunt Doamne fir din al Tău plânset
sunt fiul Tău și n-ai uitat
să-mi speli păcatul de pe suflet
să-mi ierți păcat de neiartat .
Sunt Doamne lacrima-ți din pleoapă
sunt bob de grâu nesemănat
păcatul ia-mi-l și-l îngroapă
să nu trăiesc neâmpăcat .
Sunt Doamne firul Tău de azimă
cu pâinea Ta m-ai ospătat
de secole credința Ta ne reazimă
dar noi …trăim tot în păcat.
Silvia Bya Urlih
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu