TRUP, SUFLET, MASCĂ...

Sunt multe suflete ce-și caută găsirea,

își caută un trup odihnitor,

au obosit să  vadă omenirea

pline de măști ce-ascund suflete calde-n trupul lor

Eu, sunt  un suflet mic și chinuit,
în trupul mult prea strâmt nu mă găsesc...

m-am căutat , mai caut, poate am găsit

la mine-n trup locul să mă adăpostesc.

Sunt suflet îmbrăcat în trup abstract

am înțeles că locul nu mi-e  stabilit

noi , suflet și trup nu am făcut contract,

iar când va fi momentul voi fi iar infinit

Sunt trup și suflet cu mască de cameleon,

spun lumii una, sufletul mi-e altul,

aș vrea să strig , mă rog, în sfânt amvon

să pot să zbor cu sufletul spre-Înaltul.                             

Sunt una eu, altul mi-e sufletu-n verigă,

chipul, e masca ce ascunde suspinând

un suflet sincer, strivit, care îmi strigă

că vrea să fie el, să fie eu, să fie liber pe pământ.

Silvia Bya Urlih