Sunt mulți aceia care
Pun preț pe-averi și uită
Că sunt un val de mare
Că se vor sparge-n undă
Sunt mulți ce uită-n viață
Că sunt întâi un OM
Uită de-a ei dulceață
Că –s umbra unui pom
Sunt mulți ce în desfrâu
Își caută aleanul
Nu-și mai pot ține-n frău
Urâtul și catranul
Sunt mulți dar se vor stinge
Ca soare-n asfințit
Răul îi va ajunge
Se-ntoarce înmiit.
Sunt mulți ce sunt doar umbre
Uită că viața lor
E trecere prin tundre
Uită de viitor
Sunt mulți dar vor uita
De răul ce-i domină
La Poartă când vor sta
Pentru-a primi lumină
Silvia Bya
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu