Ți-aș dărui
dac-aș putea
vecia,
ți-aș spune c-am visat,
în vis
aveai și nume,
ți-aș spune că te-am auzit
sau
te-am chemat
sau
așteptam s-aprinzi făclia,
ți-aș spune că nu am visat
și…
Doamne câte-aș spune…
Ți-aș dărui dac-aș putea
un colț
de infinit,
m-aș face
margine de drum să-ți odihnești
oftatul,
m-aș face cânt
și fluture
și brad împodobit,
și știu
că lângă mine ți-ai ostoi
umblatul.
Ți-aș
dărui dac-aș putea
eternitatea
,
mi-aș pune
sufletul în pergament
și
l-aș
împacheta-n iubire ,
ți-aș
dărui
iubirea
și trupul
și maturitatea,
mi-aș pune
jurământu-n plic
să îl
deschizi
când
vom intra-n
murire.
Silvia Urlih 10.11.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu