Ești tristă ?
iar ești tristă
când privești în mine ?
nu-ți umezi cu lacrime
privirea,
lasă-ți tristețea,
privește bine-n tine,
mai ai răbdare…
e-atât de-aproape
fericirea !
Nu-ți urâți privirea când
te privești în mine,
eu sunt un ciob
sunt o oglindă spartă,
nu te uita întrebător
și trist la tine,
nu lăsa timpul să despartă ce
poți iubi …
tu poți iubi
iubirea care vine.
Ce-i
fericirea draga mea ?!
Gândește !
iubește-te și iartă-te pe
tine,
privește-ți chipul cum
zâmbește !
hai
ai încredere,
chiar dacă
că toamna vine !
Plângi și ești tristă?
e doar închipuire!
ești tu cu tine ,
da,
ești suflet și ești trup,
zâmbește-i chipului cu
dăruire,
aruncă ciobul meu
și gândurile
ce sufletul îți rup.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu