Probabil că și
tu (la fel ca și mine) te-ai întrebat în
nenumărate rânduri, ani și ani, privind spre cer sau când te-ai plimbat prin pădure, sau când ai stat cu
picioarele în apa mării sau al râului, sau chiar când ai stat relaxat în
fotoliu : cine sunt eu, de unde vin, încotro mă îndrept, care îmi este menirea ?
De câte ori nu v-ați
întrebat dacă, de acolo, din imensitatea universului, viața a apărut ca o
scânteie? V-ați uitat vreodată spre stele, întrebându-vă dacă undeva, acolo, în
nemărginire, cineva se uită spre noi?
Eu m-am întrebat
de sute, poate chiar de mii de ori. Cu timpul, am găsit și răspuns la unele
întrebări.
Am venit din
infinit, voi poposi o secundă aici pe pământ și după ce-mi îndeplinesc misiunea
dată de divinitate, mă voi întoarce de unde am venit.
Nu-i așa că pare
a fi simplu ? NU, Nu e simplu absolut de loc. De ce ? Pentru că nu toți înțeleg,
sau nu vor să înțeleagă, care le este misiunea, sau menirea pe acest pământ, în
această viață.
Unii dintre noi,
(superior spiritual) nu se mai întorc aici, în locul unde ne este purgatoriul, școala
de reeducare, pentru că au reușit să-și înțeleagă menirea, care și-au învățat
lecțiile. Mulți însă se reîntorc pe pământ … mereu și mereu până își învață
lecțiile de viață….
Care sunt lecțiile
pe care le avem de învățat ? E atât de simplu : Cele 10 porunci.
Fragment din cartea „Printre infinituri ” Silvia Urlih
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu