Taie Doamne depărtarea,
fă-o-n mii de ceruri albe,
rupe zarea ce ne-ascunde
între ploi
ce încă plâng,
taie Doamne depărtarea,
zilele le pune-n salbe,
salbele
le pune-n frunze,
frunzele le pune-n crâng.
Taie Doamne depărtarea
ce desparte
două sorți,
fă ca soarele ce arde
să ne fie-n nopți zidire,
Doamne,
Tu adună-n azi
ce de mii de ani desparți,
Tu adu-ne împreună,
că-ntre noi,
este iubire.
Taie Doamne lumea-n două
și adună-ne-ntr-un sfeșnic,
ține Tu flacăra-aprinsă
și condu-ne
spre lumină,
fă ca drumul meu și-al lui
să ne fie-n viață
veșnic,
veșnicia să ne fie,
viață
fără de cortină.
Inima te roagă-n plânset să îi fii a împlinire,
Te rog Doamne, fii cu mine, fii cu noi, dă-ne iubire.
Silvia Urlih - 06.03.2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu