MĂ DOR DURERILE, DOAMNE ! - Silvia Urlih

Și iar sunt singură cu Tine,

și iar sunt singură cu cerul meu,

și iar sunt singură cu mine,

cu noaptea și cu Dumnezeu.

Cum plouă stropi de rouă

din pleoapele înmugurite,

cum plouă cerul

din genele înrourate,

cum plouă razele

prin pletele-mi cernite

și cum se lasă noaptea

printre pădurile

uitate.

Mă dor durerile

ce se sugrumă-n mine,

mă doare soarele

ce  nu mai vrea ca să răsară,

mă doare raza

ce-n palma sa nu mă mai ține,

mă doare iarna

ce nu mai vrea

să-mi fie primăvară.

Mă doare lumea

ce-n răzvrătirea ei

se răzvrătește,

mă doare pomul

ce îmi zâmbește prin fefeastră,

mă doare neiubirea

ce-ți strigă că iubește,

și iar sunt singură….

floare ce crește-n glastră.

Mă dor durerile, Doamne,

mă doare durerea ce doare,

ridică-ne Doamne din toamne,

trimite-le iubire din soare !

Silvia Urlih - 25.03.2020