Privește-mă
cu ochi de Dumnezeu,
Privește-mă
și înțelege cine sunt,
Privește-mă,
sunt eu, aceeași eu,
Sunt
eu, o aripă ce zboară contra vânt.
Privește-mă
cu ochi divin și cald,
Privește-mă
și nu mă judeca,
Eu sunt
copacul ce-n umbra mea mai cad,
Sunt un
copil ce-nvață-a se juca.
Privește-mă
și iartă-mi iar blândețea,
Privește-mă
în ochii care-și spun
Că
încă-s tânăr și iartă-mi bătrânețea,
O
bătrânețe la care eu nu mă supun.
Privește-mă
cu ochi de Dumnezeu
și
iartă-mă că iar refuz murirea
mi-am
fost în viață furtuni și alizeu,
azi,
doar îți dăruiesc în dar, iubirea.
Silvia Urlih - 29.03.2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu