Sunt obosită….și mi-e dor…
Nu am știut că o să poți schimba
Privirea mea în lacrimi de condor
Nu am știut că o să poți pleca.
Sunt ostenită…..și…..
Nu am știut ca poți să verși
Durerea din plâns ,pe ochi-mi șterși…
Nu am știut că viața ta se va sfârși…
Sunt istovită….
Nu am știut că o să doară
Cuvintele scrise cu picătură
De lacrimă sărată și amară
Sunt obosită…..
Am obosit să tot stau pe pământ
Fără să te văd, doar să te jelesc,
Să-ți plâng peste mormânt.
Silvia Bya
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu