Sunt doar creația lui Dumnezeu,
am pus pe slove multe sentimente,
am strâns lacrimi, doruri, în eseu
și le-am trimis spre alte continente
Sunt sămânța ce a rodit iubire,
iubirea
Tu în suflet mi-ai sădit,
o dau acum și altora cu dăruire,
o dau, căci de la Tine am primit.
Sunt plânsul tău, atunci când eu te supăr,
căci mai greșesc , sunt doar un simplu om.
o, Doamne, ajută-mă să te descopăr !
Iartă-mă , sunt frunză ce se leagănă în pom.
Sunt floarea ce-ai creat-o tu, divinitate
Tu m-ai udat, m-ai îngijit, m-ai ocrotit
Un nufăr alb , ce- a învățat că poate
Lupta cu viața, până spre asfințit.
Silvia Bya
Silvia Bya
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu