PE-O FLOARE DE CIREȘ

Stăm amândoi pe-o floare de cireș abia-nflorit

Ne spunem gândurile, tainele, iubirile

Gângurim ca atunci când tu de mine te-ai îndrăgostit

Cu vorbe dulci mă alintai abia șoptit….

Sunt…suntem două păsări pe crenguța uscată încă

Eu te ascul, tu îmi șoptești cu drag

Cuvintele ce le uitasem într-o valea-adâncă

De când te-aștept….vino-napoi…dacă te mai atrag !

Simt inima cum îmi tresaltă când îmi șoptești :

”Mi-ești tare dragă, te-am pierdut, te-am regăsit””..

Mă trec fiori , îmi spui cuvinte îngerești….

Mă uit la tine….te ador…ce mult mi-ai lipsit !

Sunt eu, ești tu…suntem îngenunchiați pe ram,

Soarele și luna ne sunt acum altar….

Ne rugăm să uităm ce mult cândva ne uram

Ne rugăm să uităm….să fim iar un tot unitar.

Aștept….abia aștept să îmi repeți, să îmi mai spui o dată

Că m-ai iubit, că mă iubești, c-a fost doar întâmplare.

Aștept vremea ce-a fost să vină c-o baghetă…

Să șteargă amintirea și să plutesc spre soare.

Suntem îmbrățișați pe-o floare de cireș,

Inimile noastre se atrag, se mai caută….

Încercăm să evadăm din al vieții iureș,

Să înverzim iar frunza veștedă ,căzută.

Silvia Bya