Sunt trestia ce rezistă furtunii,
Sunt floarea ce crește în palmă,
Sunt nisipul de la țărmul mării,
Sunt îngerul dus ca să doarmă.
Sunt cerul albastru cu stele,
Sunt curcubeul de după ploaie,
Sunt dansul nebunelor iele,
Sunt rugul cu vâlvătaie.
Sunt geamătul trist al durerii,
Sunt privirea verde-albastră,
Sunt freamătul îmbrățișării,
Sunt mușcata din fereastră.
Sunt iarba verde de acasă,
Sunt spicul de
grâu auriu,
Sunt pădurea neagră și deasă
Sunt zâmbet de copil zglobiu.
Sunt trandafirul roșu înghețat
Sunt liliacul din ogradă
Sunt crinul binecuvântat
Sunt ghiocelul din zăpadă
Sunt aripă de
privighetoare,
Sunt balada vieții trecută,
Sunt toamna ce râde sub soare,
Sunt cheia sub candelă uitată.
Sunt cântecul dulce-al iubirii,
Sunt poza din lada de zestre,
Sunt arhitectul candorii,
Sunt rugă adusă rugii noastre…..
Sunt eu în genunchi la icoană,
Sunt eu ce la Tine mă rog,
Sunt eu, o romantică doamnă,
Sunt eu și veșnicul meu inorog.
Silvia Bya
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu