RESEMNARE

Sunt străină pe pamânt, străină de lume

M-agăț de orice spijin să-mi duc soarta.

Nu simt nimic, parcă nu am nici nume,

Astept tacută să mi se deschidă Poarta.

Sunt resemnată,nu-mi pare rău ,nu mă  frământ,

Am înțeles până la urmă că nu -i altă cale.

Iar dacă trupul nostru se-ntoarce-n pământ,

 Sufletul e divin- lumina e, nemuritoare.

Sunt resemnată, iar dacă am suferit și mi-a fost greu

Probabil că numai atât am meritat.

Mi-a mai rămas doar o speranță - DUMNEZEU-:

El m-a iubit întotdeauna și m-a ajutat.

 Sunt resemnată,și dacă iar orbecăi și m-am rătăcit

 Nu este vinovat sub nici o forma DUMNEZEU ;

 Poate se odihneste, poate-i ocupat,poate a obosit -

 S-asculți durerile întregii lumi e foarte greu. !

Silvia Bya