LACRIMILE ROMÂNIEI

Îngenunchiați  la mila voastră,

cerșim puțină îndurare…

aveți putere-asupra noastră, 

căci sunteți greii… noi, fără apărare.

Suntem îngenunchiați cu toții

de voi, ce ne striviți sub talpă fiii,

ce-i ce-au pierit , se-nchină morții ,

cerându-i să se-ndure de noi, viii.

Suntem îngenunchiați de voi,

voi cei ce încă ne conduceți,

vrem să ne scoateți din nevoi,

dar sunteți reci și țara o distrugeți.

Curg lacrimile României sfinte,

plâng strigătele oropsiților români,

se-ndreaptă către cei ce astăzi n-au în minte,

decât de ei, de banii lor și ai lor păgâni.

Suntem îngenunchiați în rugă,

la tine Doamne tot venim plângând.

ne-am săturat de cei ce ne subjugă

de secole pe sfântul meu pământ. 

Suntem îngenunchiați, Stăpâne.

Tu, Doamne, doar tu o să alegi….

pe noi…. pe ei și poate mâine,

de greu blestem să ne dezlegi.

Vor da socoată poate Ție Doamne,

noi suntem simpli, fără apărare,

le cerem zilnic  să ne fie bine ,

vrem să trăim ca oameni, nu ca niște fiare.

Silvia Urlih - 13.02.2012