SUFLET…..

Alerg  desculță prin nisipul fierbinte….

Te caut, te caut departe prin nori….

Mai am doar o rugăminte….

Să plec, să te găsesc, să mă adori.

Sunt sufletul tău pereche….

te caut de zeci de milenii,

te caut prin amintirea veche,

te-aștept, numărându-mi anii.

Sunt suflet pustiu, singuratic,

te caut, mi-e dor și te-aștept.

Inima-mi arde năvalnic….

se zbate să-mi sară din piept.

Sunt zâmbetul trist al privirii…..

Te văd, te simt , dar nu te găsesc,

te caut șoptindu-i adierii :

vino, iubire vreau să-ți dăruiesc.

Sunt strigătul buzelor mele,

ce –au înghețat de-atâta așteptare.

Lacrimile le-au spălat ploile…

Le-a luat inorogul pe aripi călare.

Sufletul singuratic  te așteaptă….

Așa a fost destinul să-mi fie;

Să nu-mi găsesc în această viață

sufletul divin, sufletul destinat mie.

Sufletul rătăcește aiurea….

Hălăduiește prin tainice locuri….

Își va opri vreodată nemurirea….?

Aici pe pământ, sau în ceruri ?

Silvia Bya