Spre-a muntelui pisc,
Ce luptă să ajungă
Plutind peste risc .
Sunt apa ce urcă
Spre-al ei viitor,
Nu mă-mpiedic chiar dacă
Nimic nu-i ușor.
Sunt apa ce urcă
Spre-a vieții visare,
Sunt omul ce-ncearcă
Să urce spre soare.
Sunt apa ce urcă
Spre vara din iarnă,
Sunt eu, cea ce caută
Speranța eternă .
Sunt apa ce urcă
Spre-al toamnei apus,
Zâmbind iau în barcă
Amintiri ce s-au spus.
Silvia Bya
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu