Doamne uneori
obosim , sau uităm să ne mai gândim la Tine. Când vezi că inimile noastre nu te
mai cuprind, întinde-ne mâna de dincolo de zare, trezește-ne şi adu-ne aminte
de Tine. Învaţă-ne și ajută-ne să putem privim în ochi infinitul.
Învaţă-ne să nu
ne fie teamă de măreția și bunătatea ta, de ceea ce e măreţ şi sfânt !
Învață-ne să ne temem mai degrabă de micimea din noi şi ferește-ne de
mediocritatea din jurul nostru.
Învaţă-ne să
descoperim ceea ce e adânc ascuns în inconștientul nostrum, învață-ne să
pătrundem dincolo de banalitatea vieţii de fiecare
zi. Dă-ne puterea să înţelegem rostul şi sensul vieţii noastre, iar atunci când
nu le înţelegem, să le căutăm la Tine, pentru că doar la Tine ne găsim alinare
și echilibru. Curăţă-ne inimile de orice emoţie otrăvită pe care o ținem
ascunsă bine în noi. Eliberează-ne mintea de orice judecată, astfel încât să putem
trăi în pace, lumină şi iubire.
Ajută-ne să-i acceptăm și să-i iubim pe ceilalţi aşa cum
sunt, dacă se poate, necondiţionat.
Ajută-ne să-i acceptăm aşa cum sunt, fără a-i judeca,
deoarece dacă-i judecăm, îi vom găsi vinovaţi şi vom simţi nevoia de a-i
pedepsi. Dar dacă-i pedepsim și ne răzbunăm pe ei, ce facem de fapt ? Luăm asupra
noastră păcatul.
Ajută-mă să pot iubi omul, așa cum este el. Ferește-mă de cei
răi și adu în preajma mea, doar oameni buni. Dă-mi înțelepciunea de a nu
răspunde cu răutate la răutatea lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu