Trăieşte-ţi destinul ! - Silvia Urlih

Trăieşte pentru a vedea cum cad frunzele, trăiește pentru a vedea cum înmuguresc, în primăvară, copacii, trăieşte pentru a vedea cum înfloresc florile din pom, sau din glastră, sau din grădină, trăieşte pentru a te bucura de seninul zilei, sau de o zi încețoșată, trăieşte pentru o plimbare într-o zi cu soare, dar şi pentru a admira plânsul ploii, trăieşte pentru a simţi gerul, trăieşte pentru a simţi cum te mângâie fulgii de nea, trăiește și bucură-te când vezi pe geam, cum răsare dimineața sau cum apune luna.     Trăieşte-ţi destinul !

Trăiește pentru cel care te iubește și care merită să fie iubit, trăiește pentru cei dragi !

Te întrebi probabli ce-i cu acest text prin care te îndemn la a trăi. Nu-i un text motivațional, ci e realitatea pe care noi ar trebui să o simțim, să o trăim.

Din nefericire, am fost educați să trăim pentru alții, să ne dedicăm altora. Furați de vârtejul vieții, uităm să trăim și pentru noi.

Ni se pare că nuavem timp pentru noi, ni se pare că timpul nunne este aliat și că aleargă mult prea repede.

Știi cât de mult am fost educați să ne mințim ? Da, ne mințim !

Ne mințim că ne este bine, ne mințim că suntem fericiți și împliniți, ne mințim că trebuie să trăim pentru a ne supune doprințelor celorlalți. Ne mințim, încă din copilărie, pentru că, din nefericire, așa au fost educați și părinții noștri, iar ei, la rândul lor, ne învață să trăim în minciună.

Încă de mici am fost educați să trăim în minciună. Nu am fost educați să ne respectăm, să ne fim propriii noștri stăpâni. Am fost educați să fim umili, să ne umilim în fața tuturor și să nu ne urmăm destinul.

Da, am fost educați să nu ne urmăm destinul, ci să ne facem propria soartă. De ce spun asta ? Pentru că destinul ne este scris, iar soarta… soarta ne-o facem singuri în urma alegerilor pe care le facem. Și, cum suntem ecuați să trăim în umilință, normal că și soarta ne-o facem să trăim ca niște umili.

Nu am fost îndrumați, nu am fost încurajați să ne respectăm, să ne fim proprii stăpâni, să ne respectăm și să ne acordăm timp și pentru noi. Am fost educați să ne umilim. Cică ” Capul plecat, sabia nu-l taie” . Da, e bines ă știi când să taci, e bine când să vorbești, e indicat chiar să ai puțină diplomație, dar… să te lați tăiat de sabie… cu asta nu sunt de accord.

TRĂIEŞTE PENTRU TINE !

P.S. Spune-le și altora să-ți urmeze exemplul, după ce înveți să te bucuri de fericirea de a trăi 

fragment din cartea „ Gânduri ascunse-n gânduri” - Silvia Urlih