Oferi și aștepți să primești. Ce e rău în asta ? - Silvia Urlih

Oferi și aștepți să primești. Ce e rău în asta ?

O relație, fie ea de prietenie, de familie sau de cuplu, este firesc să se bazeze pe reciprocitate. De ce n-ar fi așa ?! Iubire necondiționată ?! Da, sunt de acord cu asta, dar nu la infinit. Nu poți întoarce și celălalt obraz unei persoane care te maltratează sau te manipulează fizic sau psihic.

Mi se pare normal să oferim celor dragi: iubire, dăruire, timp, ajutor, fără să simțim că facem sacrificii sau compromisuri. Le facem pentru că ne pasă de ei, pentru că ținem la ei.

Întrebare : ei fac aceleași lucruri pentru tine ? Dacă o fac, o fac din aceleași motive, o fac ca și tine, dezinteresat și necondiționat ?

Atunci când ții la cineva, toate acțiunile izvorăsc din afecțiunea pe care o simți față de acea persoană. Mi se pare normal și firesc să oferi, atât cât simți că vrei și poți să dăruiești din preaplinul tău.

Fă-o fără să simți că faci sacrificii și fă-o fără compromisuri. Și, vice-versa , cei care primesc să o facă, la fel ca și tine ( nu mă refer la a oferi orice și cu toate scarificiile, copiilor tăi).

Nu-i așa că ai simțit la un moment dat că preaplinul tău s-a golit ? Te-ai întrebat vreodată de ce simți că nu mai ai din ce dărui ? Îți spun eu : NU AI PRIMIT NIMIC care să umple golul rămas în urma dăruirilor tale. Ești gol pe dinăuntru, ești gol… nu mai ai nimic. Da, când îți simți golul, te doare… doare al naibii de rău când simți că nimeni nu te-a ajutat, prin dăruirea lor, să-ți umplii golul.

E firesc și normal să îți stabilești limitele în cadrul cărora să fii confortabil în a dărui. Dar, când observi că tu oferi iar ceilalți nu te apreciază, ba mai mult, te tratează cu lipsă de considerație sau respect, oprește-te și întreabă-te dacă este în regulă felul în care alegi să te raportezi la cei din jur.

Poate că le oferi prea mult, poate nu le oferi ceea ce au nevoie. Poate că te oferi voluntar să oferi cuiva care nu poate aprecia ajutorul tău. Poate că le convine ceea ce le oferi și se folosesc de tine și asta nu înseamnă că te prețuiesc.

Poate că tu, inconștient, încerci să-ți „cumperi” respectul, aprecierea, afecțiunea.

Știi ceva ?! Oferă-le celor din jur din preaplinul tău. Oferă-le în mod dezinteresat.

Dar, foarte important: nu mai permite să fii folosit. Oferă bucăți din sufletul tău, dar analizează-te și adaptează-te la răspunsul pe care-l primești de la suflet (dacă ți-l întrebi).

Respectă-te și respectă limitele celor din jur. Nu oferi din ceea ce nu ai, sau ai prea puțin. Oferă doar celor care ți-o cer și chiar merită să le oferi din preaplinul iubirii pe care o primești de la divinitate.

fragment din cartea Gânduri ascunse-n gânduri  - Silvia Urlih