Sunt adierea mării calde….
Mângâi pe clape un pian tăcut,
Notele se-adună, vor să se scalde,
Se-adună într-un cântec mut.
Sunt valul , mă alătur mării…
Începem împreună-un cântec liric
Trimitem cântul spumei zării
Mesajul e purtat de-un greier mic.
Sunt soarele …plec spre asfințit…
Vin lângă voi să facem un mic cor
Îmi amân asfințitul , căci sunt ademenit
De cântul vostru, de cântecul cu dor.
Sunt ceru-albastru, vă acompaniez,
Mă alătur versurilor voastre….
Cu penelul ,dorul o să-l desenez,
Să îl trimit spre zările albastre.
Sunt norul galben, liniștit….
Ascult această muzică măiastră.
Curg lacrimi , fără să fiu auzit,
Ți-l aduc ție, ți-l pun în fereastră.
Sunt degetele mele care-ți cântă
De dragoste, de dor, de iubire….
Părul tău blond muzica ți-l alintă,
În ochii verzi să se reverse dăruire.
Sunt gândul meu și vin acum la tine,
Iubita mea, primește cântul meu…
Vine de departe,
dincolo de coline...
Din val, din adierea mării , din alizeu.
Sunt timorat și emoționat….
Nu știu dacă-mi vei accepta iubirea .
Știi că de multe secole te-am căutat,
Acum că te-am găsit ,îți ofer nemurirea.
Sunt inima-mi…, îmi bate cu putere-n piept.
Iubito ,vin să ti-o ofer acum în dar.
Te-am căutat prin valul înspumat ,
Dar căutarea mea, a fost în zadar.
Sunt un pian bătrîn, iar sunt dezacordat…
De veacuri cânt iubirii, unesc sufletele…
El a găsit-o în fereastră, ea speriată- a refuzat….
Iubirea ce era, a luat-o pe aripă…. fluturele.
Silvia Bya
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu