LOGODNICA DIN VIS

Stau în pridvorul case,privesc în zare….

Ascult cum bate ploaia în fereastră….

Știu…. ești departe, te văd,  mă doare…

Ești  visul meu , sunt floarea ta din glastră .

Ești din același vis cu mine, dragul meu,

Voi fi cu tine, îți voi adormi ușor pe piept…

Îți sunt logodnica din vis , voi fi mereu,

Voi fi a ta, de tu mă vrei…. Eu te aștept.

Ești gândul meu frumos din depărtare,

Vii către mine , vii ușor să îmi șoptești

Cuvinte dulci,de alinare, liniștitoare…

Ești prea departe să-mi spui cât mă iubești.

Sunt umbra pașilor tăi pierduți în noapte,

Te simt, te știu, îmi ești aproape,

Îți simt mirosul, simt ale tale șoapte,

Vin lacrime din ochii mei să se adape.

Stau la fereastră,dragul meu, te-aștept,

Privesc spre zarea-ntunecată,

Inima-mi bate tare,parc-ar ieși din piept,

Revăd îmbrățișările-ți de altă dată.

Sunt slova ce cu drag o scii în poezie,

Mă încălzești cu ale tale dulci cuvinte ,

Mă scoli din somn, mă duci spre fantezie,

Versul tău e pentru mine, șirag de diamante.

Sunt cu inima deschisă către tine,

Vino, la pieptu-mi vreau să te –alint,

Îți voi șopti cuvinte cristaline,

Cuvintele-mi vor fi ca un descânt.

Sunt pentru tine un balsam, te mângâi și te vindec

Cu sărutările-mi ce ți le dăruiesc.

De mă iubești cum spui, nu te mai judec

Tu mă iubești, eu te ador în vis mă dăruiesc.

Silvia Bya