Sunt urme
pe nisipul mării
lăsate de
pașii tăi grăbiți
te-am
căutat în zarea zării
te-am văzut
în pescărușii ațipiți
Sunt urmele
tale pe nisip
mă-ntind
pe umbra pașilor tăi
vreau
să-ți revăd surâsul de pe chip
să ardem
ura în văpăi
Sunt clare
urmele ce le-ai lăsat
sunt clare,
dar se pierd în mare
ne-am regăsit,
apoi ne-am adunat
în îmbrățișări
sărate, amare
Sunt umbre
acum urmele tale
s-au
rătăcit în mări albastre
s-au
întrupat în sute de petale
ne-am adunat
în vis și am plutit spre astre
Sunt
singură, mă identific cu nisipul
mă
risipesc în zeci de gânduri
mă
năpădește-acum trecutul
lacrima
se unduiește-n râuri.
Sunt una
cu nisipul mării calme
vin valuri
și mă spală de iubire
mă las în
voia razei calde
sunt umbra
urmei și-a ei risipire.
Silvia Bya
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu