VALURI ÎNTRUPATE
Sunt contopirea iubirii cu valul înspumat,
Am apărut ca nalucirea din adâncuri…
Te-am întâlnit, din val ne-am întrupat,
Ne vom ascunde în
nisipul din amurguri .
Sunt stâncă dură…nu vreau să te spargi
Lovindu-te cu duritate-n malul
mării
Simt cum pe brațele-mi te scurgi
Îți simt pe buze sărutul dulce-al sării.
Sunt oare-n vis ? ești doar în mintea-mi?
Erai în brațe, cu dragoste te-mbrățișam !
Mai stai ….nu dispărea…o clipă-acordă-mi!
Nu fi în vis….alintă-mi trupul cu dulce balsam.
Sunt eu, ești tu, suntem un tot împreună
Ne mângâie soarele în asfințit
Ne colorează trupurile, cu dor ne-adună
Urcăm spre undele albastre din zenit.
Sunt o nălucă apărută din albastrul mării
Te-am întîlnit, ne-am mângâiat
M-am retras iar în scoica-nsingurării
Ridic catargul steagului alb îndoliat
Sunt val…ca val mă trec… încet sau volburat
Am fost o clipă , o eternitate, te-am simțit,
A fost doar vis, ne-am întîlnit dar ai plecat
M-am spart de stâncă…..totul s-a sfârșit
Sunt val, ca valul trec dar vin și iar revin
Mă unduiesc, sunt ca o boare
Sunt val , mă bei din cupa dulcelui pelin
Mă sparg , dar ….vin și iar revin .
Silvia Bya
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu