Sunt îmbătată din iubire,
Ce tu Doamne mi-ai dat…
Sunt un pom în devenire,
La rădăcină neudat…
Sunt lumânarea care arde,
Pentru viitorul meu…
Sunt amintirea ce se pierde,
În abis, în hău….
Sunt aghiazma ce spală păcate,
Știute sau neștiute…
Sunt candela ce arde-n spate,
Uitată pe cărări nebătute..
Sunt smirna ce mă dezleagă,
De-a rudelor păcate….
Sunt busuiocul ce vrea să dreagă,
Greșelile uitate….
Sunt biblia citită
Doar de cel pregătit
Sunt ruga mea zidită
Pe criptă-n asfințit
Sunt crucea pe care o duc,
Ușoară îmi pare acum…
Sunt izbăvirea ce mi-o aduc,
Prin rugă….altfel cum?
Silvia Bya
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu