Sunt în mâna lui Dumnezeu de când
mă știu .
El mi-a îndrumat gândul și fapta.
Mi-a pus pe creștet giulgiu-i auriu,
Mă-așteaptă ”sus” să îmi primesc
răsplata.
Sunt bună uneori, iar alteori
poate greșesc,
El mă-nțelege, tolerează, mă
acceptă,
Mă ia pe brațul său Dumnezeiesc,
Mă sfătuiește , mă învață și mă
iartă.
Sunt octotită de-a Lui mângâiere,
Nu m-a uitat, nu o va face niciodată.
Îi simt prezența, simt a Lui
adiere,
Privirea toată mi-e de El
brăzdată.
Sunt sigură că atunci când mi-este
greu,
El mă învață cum să-ndrept
greșeala.
E pretutindeni, e cu mine tot mereu,
Mă ia în mâna Lui , ia de la mine
șovăiala.
Sunt singură, dar bunătatea Lui mă
însoțește
El mi-e în inimă, m-a învățat să
îi accept iubirea
Eu sunt în mâna lui, mă ocrotește
Prin el îmi voi găsi alinarea,
fericirea.
Sunt dezorientată uneori, dar mâna
Lui
Mă mângâie cu dragostea-i
nestinsă,
Îmi udă rădăcina, mă face floarea
soarelui
Mă urcă ”sus” spre lumea
necuprinsă.
Mâna lui Dumnezeu e lângă tine , e
cu tine,
E pretutindeni…. și cu mine și cu
voi.
Deschideți inima, acceptă, simți
cum vine !
Iubirea Lui, dojana, iertarea, e
în noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu